Asociatia SOS Infertilitatea

Paula Livia Nicoleanu, masteranda a Facultatii de Psihologie din Iasi si voluntara a Asociatiei SOS Infertilitatea, a scris un articol ce abordeaza problema declinului fertilitatii in Romania, raportata la statisticile europene; aspectul infertilitatii este luat in calcul in aceasta cercetare, ceea ce din pacate nu se intampla si atunci cand se realizeaza rapoartele nationale privind problema demografica.

[...]Deşi statisticile medicale ilustrează o altă realitate, în România, infertilitatea este reprezentată social ca fiind o problemă de sănătate a femeilor – o simplă căutare a înţelesului acestui termen în Dicţionarul explicativ al limbii române (2009) susţine această ipoteză: INFERTILITÁTE f. 1) Caracter infertil. 2) Imposibilitatea unei femei de a concepe un făt viu sau viabil. /<fr. infertilité. Mai mult decât atât, dacă se continuă demersurile de căutare a definiţiei acestei boli, Dicţionarul medical (2007) nu va oferi nici acesta vreo noutate faţă de DEX, deşi aşteptările noastre ar fi fost îndreptăţite ca măcar într-un dicţionar de specialitate să găsim o definiţie exactă, fără diferenţieri de gen. Acest fapt, aparent banal, reprezintă poate modul cel mai relevant în care s-a întipărit infertilitatea în memoria socială a românilor, producându-se astfel o eroare fundamentală de atribuire. Această stereotipie de gen constituie un impediment deloc de ignorat în abordarea adecvată a infertilităţii. Infertilitatea este un subiect tabu şi un stigmat invizibil, provocând femeii emoţii sociale ca ruşinea, jena, sentimentul de vinovăţie, conducând la o scădere a stimei de sine, la apariţia anxietăţii corelate, de cele mai multe ori, cu depresia. Astfel, din condiţie medicală, infertilitatea devine neîmplinire a statusului social dorit, aducând frustrări femeii, frustrări care produc discrepante ale eului la nivelul identităţii sociale. Femeia care se confruntă cu probleme de fertilitate se raportează în mod inevitabil la femeile care s-au bucurat de experienţa maternă, fapt care le intensifică disconfortul emoţional produs de conştientizarea propriei (sau a partenerului) incapacităţi reproductive şi le determină să internalizeze un profund sentiment de auto-învinovăţire. În mod frecvent, partenera îşi asumă ea însăşi problemele de fertilitate şi se supune unor investigaţii medicale care probabil că se vor prelungi cu mult în situaţia în care perspectiva asupra infertilităţii se îngustează şi se limitează doar la cauzele fiziologice feminine. [...]

Puteti citi articolul in intregime aici.

Despre cat de grava este problema demografica in Romania, cititi aici.

Antena 1 a difuzat in principala sa editie informativa, Observatorul de seara, timp de trei zile – luni, marti, miercuri – o serie de reportaje, cu participarea Asociatiei SOS Infertilitatea.

Va prezentam inregistrarea ultimului dintre reportajele acestei campanii, deosebit de trist!

Ileana este o tinara mama. A fost. Copilul ei, un baietel, a venit pe lume dupa aproape doi ani de tratamente. Ileana l-a strins la piept doar zece zile. Minunea ei a ars in incendiul de la Maternitatea Giulesti. Acum, stringe la piept o perna, plinge si nu are sperante ca va mai fi vreodata mama.

Cum e sa astepti un copil ani de zile, sa faci eforturi colosale pe toate planurile pentru a il avea si apoi sa piara in incendiul de la maternitate? Ce poate fi in sufletul acelei mame? Mai ales cand nu are certitudinea ca va mai putea obtine o sarcina?! Ileana, toate gandurile noastre catre tine si catre bebelusul tau cel atat de dorit, care a plecat la ingeri in mod atat de tragic!

Dupa cum am anuntat in luna iunie, o delegatie a Asociatiei SOS Infertilitatea a avut o intrevedere cu dna Sandrine Bretonnière – doctor in sociologie, colaboratoare a reputatului sociolog Alain Touraine si autoare a numeroase studii studii de specialitate –, care la acea data isi desfasura activitatea didactica in cadrul Facultatii de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti.

Scopul intrevederii cu dna Bretonnière a fost unul de documentare in vederea unei comparatii intre sistemul francez si cel romanesc in ceea ce priveste abordarea si respectarea principiilor de bioetica in reproducerea umana asistata medical. Daca in Franta tematica bioeticii este foarte prezenta pe agenda publica, fiind reglementata de decenii si aflandu-se actualmente in dezbatere politica in vederea ameliorarii, in Romania absenta cvasitotala a dezbaterii oficiale in domeniu face dificila, aproape imposibila, comparatia stiintifica. Cu toate acestea, Sandrine Bretonnière a reusit o interesanta analiza  comparativa a situatiei din cele doua tari in raport cu bioetica – prima si singura analiza de acest fel, dupa stiinta noastra -, comunicarea fiind prezentata cu ocazia congresului Asociatiei Internationale a Sociologilor 2010. Voluntarii Asociatiei SOS Infertilitatea au efectuat traducerea  in limba romana a aceastei analize, pe care v-o prezentam in integralitatea sa, varianta in limba egleza putand fi citita aici.

.

In discursul de astazi, 15 septembrie, rostit in fata membrilor Parlamentului, presedintele Romaniei, dl. Traian Basescu, a abordat din nou problema demografica. Mesajul prezidential sublinieaza riscurile sociale grave si nevoia de politici publice echitabile si coerente in domeniul demografic:

[...] Doamnelor şi domnilor,

Am avut o preocupare constantă pentru diminuarea riscurilor sociale cauzate de politici demografice inconsistente, care au fost aplicate pe parcursul mai multor decenii.

În ultimii 20 de ani, populaţia României s-a redus permanent. Există previziuni conform cărora, dacă se păstrează nivelul actual al ratei fertilităţii totale, atunci, România va avea circa 16,7 milioane de locuitori în anul 2050 şi doar circa 11,9 milioane de locuitori în anul 2075.

Trebuie să renunţăm la incoerenţa decizională şi instituţională, la experimentarea continuă, provizoratul şi incertitudinea din sfera politicilor sociale, care au fost estompate în ultimii 7-8 ani de creşterea economică şi de posibilitatea de a lucra în străinătate. Fără politici coerente aplicate astăzi, România riscă agravarea în perspectivă a unor procese cum sunt: reducerea natalităţii, reducerea numărului absolut al populaţiei, îmbătrânirea demografică, reducerea numărului persoanelor active şi creşterea numărului de persoane inactive care depind de o persoană activă şi aşa mai departe. De altfel, în acest scop am şi decis înfiinţarea unei Comisii Prezidenţiale care să analizeze riscurile sociale şi demografice din România. Avem nevoie de politici sociale echitabile, coerente, bine focalizate, eficiente, care să reducă riscurile şi să menţină echilibrul bugetar. Pe termen lung, trebuie să ne preocupe nu numai asigurarea creşterii natalităţii, dar şi existenţa unor finanţe publice solide. Pe termen scurt şi probabil mediu, trebuie să avem în vedere şi efectele crizei economice mondiale.

Principala problemă constă în reducerea veniturilor statului pe fondul nevoii sale de a creşte cheltuielile de protecţie socială. [...]

Sursa: presidency.ro