Wed 13 Oct 2010
Analiza comparativa a raportarii la bioetica in Romania si in Franta
Posted by SOS Infertilitatea under Asociatia SOS Infertilitatea, drepturile pacientilor, fertilizare in vitro FIV, fiv in uniunea europeana, infertilitate / hipofertilitate, initiativa legislativa, inseminare artificiala, Ministerul Sanatatii, prejudecati, problema demografica, reproducere umana asistata medical, Sandrine Bretonniere, scaderea fertilitatii si imbatranirea populatiei, SOS Infertilitatea, sterilitate, tratament infertilitate suportat de asigurari, vid legislativ infertilitate, www.infertilitate.com
1 Comment
Dupa cum am anuntat in luna iunie, o delegatie a Asociatiei SOS Infertilitatea a avut o intrevedere cu dna Sandrine Bretonnière – doctor in sociologie, colaboratoare a reputatului sociolog Alain Touraine si autoare a numeroase studii studii de specialitate –, care la acea data isi desfasura activitatea didactica in cadrul Facultatii de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti.
Scopul intrevederii cu dna Bretonnière a fost unul de documentare in vederea unei comparatii intre sistemul francez si cel romanesc in ceea ce priveste abordarea si respectarea principiilor de bioetica in reproducerea umana asistata medical. Daca in Franta tematica bioeticii este foarte prezenta pe agenda publica, fiind reglementata de decenii si aflandu-se actualmente in dezbatere politica in vederea ameliorarii, in Romania absenta cvasitotala a dezbaterii oficiale in domeniu face dificila, aproape imposibila, comparatia stiintifica. Cu toate acestea, Sandrine Bretonnière a reusit o interesanta analiza comparativa a situatiei din cele doua tari in raport cu bioetica – prima si singura analiza de acest fel, dupa stiinta noastra -, comunicarea fiind prezentata cu ocazia congresului Asociatiei Internationale a Sociologilor 2010. Voluntarii Asociatiei SOS Infertilitatea au efectuat traducerea in limba romana a aceastei analize, pe care v-o prezentam in integralitatea sa, varianta in limba egleza putand fi citita aici.
.
Autonomia alegerii versus indisponibilitatea corpului uman:
Confruntarea Franţei si Romaniei cu bioetica.
Sandrine Bretonnière
Cercetator asociat CADIS-EHESS
Lector asociat, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
Franţa şi Romania oferă două abordari diferite in ceea ce priveşte bioetica. In această lucrare, voi încerca să arat ca procesele in derulare privind elaborarea unui raspuns colectiv problemelor de bioetica sunt similare (desi raspunsurile sunt negative), si ca istoria Romaniei in ceea ce priveste reglementarea reproducerii umane contureaza puternic preferinta pentru autonomia persoanei (contrar primei mele ipoteze).
In prezent, Parlamentul francez a votat doua legi majore ale bioeticii (prima in 1994 si o versiune actualizata in 2004) si o a doua revizuire a acestei legi este inca in pregatire din 2008. Cadrul legal existent cuprinde definitia reproducerii umane asistate sustinuta si finantata de stat (care reglementeaza strict cine poate accesa aceasta finantare), defineste raporturile de filiatie pentru copiii conceputi prin reproducere umana asistata medical, permite diagnosticul prenatal si diagnosticul de pre-implantare (in conditii foarte specifice), interzice surogatia, interzice cercetarea pe embrioni, interzice clonarea umana. Demnitatea fiintei umane si indisponibilitatea corpului uman[1] sunt principalele principii legale la care se refera legea.
Romania ofera o situatie constrastanta. Nu exista nicio lege care sa reglementeze reproducerea umana asistata, nu exista nici o lege a surogatiei (care este astfel permisa), nu exista nici o lege asupra cercetarilor pe embrioni umani. Legea transplantului de organe, la fel ca si legile privind avortul, sunt singurele cadre legale existente in zona bioeticii. Au existat incercari de a crea un cadru legislativ (intre anii 2004 – 2005) dar legea privind reproducerea umana a fost respinsa de Curtea Constitutionala si deci nepromulgata. Mai recent, un proiect de lege a fost introdus in Parlament dar acesta a primit un numar mare de recomandari negative de la Guvern si de la comisia legala. O noua incercare – initiata de un membru al parlamentului care este de asemenea membru al comisiei parlamentare pentru sanatate, cu sprijinul unei organizatii non-guvernamentale si cu ajutorul unui universitar – este in derulare, desi destul de confidentiala in acest moment. Toate aceste incercari sunt mult mai liberale decat legea franceza, desi cateva prevederi sunt direct inspirate din modelul francez (de exemplu, conditiile referitoare la finantarea de catre stat a procedurilor). Surogatia, de exemplu, este permisa in toate proiectele de lege care au fost trasate pana acum. In principiu, autonomia persoanei pare astfel sa primeze.































