Asociația SOS Infertilitatea:

Fibromul uterin

Fibromul uterin este o tumoare benigna dezvoltata in interiorul sau in  exteriorul muschiului/peretelui uterin. Fibroamele uterine prezinta diverse forme si marimi, putand fi mici cat un sambure de mar sau putand creste cat o portocala. Astfel, uneori fibroamele sunt atat de mici incat nu pot fi observate decat la un examen medical cu ultrasunete; alteori acestea se dezvolta atat de mult incat pot determina o “falsa sarcina”, umpland uterul cu tesuturi fibroide. Cele mai multe dintre femei au cel putin un fibrom uterin in decursul vietii, insa adesea nici nu stiu, intrucat de cele mai multe ori fibromul este foarte mic si asimptomatic.

Cauze:
Cauzele fibroamelor uterine nu sunt intotdeauna usor de identificat, insa de obicei dezvoltarea tisulara excesiva la nivelul uterului este provocata de schimbarile hormonale (in timpul unei sarcini sau in urma administrarii unor medicamente) sau hiperactivitatea unor glande hormonale. Exista o predispozitie genetica pentru fibroame uterine. De regula, dupa instalarea menopauzei fibroamele regreseaza.

Simptome ale fibromului uterin:

– durere si/sau umflare abdominala;

– durere pelvina;

– intensificarea fluxului sangvin;

– cheaguri de sange;

– cicluri menstruale neregulate si dureroase;

– cresterea frecventei de urinare;

– constipatie;

– dureri ale membrelor inferioare si / sau ale spatelui.

Clasificarea fibroamelor uterine :

In functie de localizare:

• la nivelul colului uterin: fibrom cervical, creste în general catre vagin, cauzand sangerare si infectii
• la nivelul istmului uterin (partea dintre colul si corpul uterin): fibrom istmic, mai frecvent cauzeaza durere si probleme urinare
• la nivelul corpului uterin: fibrom corporal, reprezinta cea mai frecventa localizare si cel mai frecvent este asimptomatic

In functie de stratul uterin:

• fibrom subseros, localizat chiar sub suprafata seroasei (invelisul uterului); creste catre cavitatea peritoneala si poate fi sesil (aderent de peretele uterului) sau pediculat (unit de peretele uterin printr-un pedicul)
• fibrom submucos, localizat în vecinatatea endometrului (cel mai frecvent determina sangerari)
• fibrom intramural (cel mai frecvent intalnit), localizat între peretii uterului;

Fibromul uterin si infertilitatea

Fibromul uterin poate determina infertilitate doar in anumite cazuri cum este cel al dezvoltarii excesive a tumorii benigne, ale carei dimensiuni interfereaza cu procesul de fertilizare si implantare a ovului. Doua dintre tipurile de fibroame uterine sunt mai frecvent asociate cu infertilitatea feminina (produc mari dereglari menstruale): fiboamele subseroase (se dezvolta pe versantul extern al uterului, in abdomenul inferior) si fibroamele intramurale (in peretele uterin).

Fibroamele uterine nu au potential malign, insa uneori se poate intampla ca celulele canceroase se se dezvolte in interiorul unui fibrom si atunci excrescenta tisulara sa devina maligna.  Fibroamele uterine de dimensiuni mari cauzeaza infertilitate prin deteriorarea endometrului, blocarea trompelor uterine, distorsiuni de forma a cavitatii uterine sau de pozitie a cervixului.

Fibroamele uterine pot provoca infertilitate secundara.

In timpul unei sarcini in corpul femeii se produc cantitati mari de estrogen, hormon indispensabil dezvoltarii fetusului si care stimuleaza dezvoltarea placentei si a vaselor de sange necesare pentru transportul oxigenului si a nutrientilor catre fetus. In cca. 15% din cazuri, surplusul de estrogen continua sa stimuleze cresterea testului uterin chiar si dupa nasterea copilului, provocand anumite denivelari, umflaturi la nivelul uterului ce blocheaza cervixul, ovarele sau ovulele. Aceste excrescente cunoscute si sub numele de leiomioame sunt suficiente pentru a impiedica conceptia ulterioara (infertilitate secundara).

Majoritatea femeilor gravide care au fibrom uterin vor putea avea o sarcina fara probleme, dusa la termen, si vor naste un copil sanatos. Daca fibromul nu se dezvolta intr-o zona care blocheaza canalul de nastere, gravidele cu fibrom nu necesita operatie cezariana.

Sursa 1. Sursa 2. Sursa 3.